Incarcarea din zapada este de cele mai multe ori determinanta in dimensionarea structuri de rezistenta a halelor sau a acoperisurilor cladirilor rezidentiale. Greutatea normata pe care inginerii proiectanti o iau in considerare, a variat (a crescut) in timp, de la o norma la alta. De exemplu, pentru o cladire amplasata in Bucuresti se lua in considerare o incarcare cu zapada de 100 kgf /mp in anii ’70-’80, 147 kgf / mp in anii ’90,  si 196 kgf/mp de la intrarea in vigoare a ultimului normativ in 2005. (kgf – kilogram forta).

Nu am competenta si nici mijloacele prin care as putea sa analizez corespondenta intre cantitatea de  zapada specificata in normativ si cantitatea reala inregistrata  statistic de catre meteorologi, dar pornind cu premiza ca specialistii care au scris normele au studiat serios problema inseamna ca o multime de constructii vechi, mai ales hale industriale, ridicate in anii 60, 70, 80 sunt in pericol de prabusire in iernile mai grele.

Sincer sa fiu, am motive  sa cred ca este o oarecare supraevaluare a incarcarilor din zapada pe care le consideram in calcul. Studiind normele omoloage  din diverse tari din europene, am realizat ca in Romania consideram o incarcare cu zapada comparabila cu cea din tarile nordice sau din tarile in care mergem la ski atunci cand in romania nu este zapada.

Tara Zapada caracteristica  Sk [kN*/mp] – la sol si altitudini sub 500m
Austria intre 1.2 – 2.35
Danemarca 1
Finlanda intre 2 – 3 (3 in Laponia, dincolo de cercul polar)
Romania intre 1.5 -2.5
Suedia intre 1 – 4 (4 in zona de nord, dincolo de cercul polar)
Elvetia intre 0.4 si 1.2

Tabel cu valori caracteristice pentru incarcarea cu zapada in diverse tari europene. (*1kN =~ 100kgf)

Luarea in calcul a unei incarcari mai mari decat cea care apare in realitate la un interval mediu de revenire dat (in norma actuala se considerea ca cel putin odata la 50 ani se ajunge la greutatea de zapada specificata), aduce practic o supraasigurare a constructiei, dar si la cresterea costurilor la realizarea ei.  Daca ne referim la constructiile metalice parter, tip hala,  supraevaluarea a zapezii cu 25% poate insemna un consum de otel si respectiv un cost mai mare pentru structura cu 15%, deci ceva semnificativ.

Zapada caracteristica in Romania pe zone.

Comments