Izolatia cu polistiren si ventilatia casei

Fatada placata cu polistiren
Termoizolare cu polistiren

Izolarea termica este obligatorie la proiectele de case noi, iar în ultimii ani a devenit o prioritate și la construcțiile vechi. Pentru clădirile rezidențiale, case, blocuri, cele mai comune mijloace de termoizolare sunt placarea pereților cu polistiren (extrudat sau expandat) și montarea de tâmplărie etanșă (cu chedere de cauciuc) cu geam termopan.

Un pic de teorie asupra principiului care stă la baza termoizolării.  O termoizolare bună înseamnă un transfer cât mai redus de căldură. Transferul de căldură se realizează în cazul unei locuințe prin trei feluri:

  • conducție termică prin pereți, acoperiș, ferestre – din acest motiv izolam peretii si folosim profile de PVC cu n-spe camere sau profile de aluminiu cu rupere termica;
  • radiație termică, în special prin ferestre (între foile de geam) – iar, ca sa avem pierderi cat mai, mici folosim geamuri Low-E;
  • schimb efectiv de mase de aer între interior și exterior – iar,  ca sa impiedicam transferul de aer,  avem o serie de garnituri si chedere la usi si la geamuri.

Imaginati-va prin absurd, o casa cu pereti izolati cu 50cm de polistiren, cu 3 randuri de geamuri termopan triple, cu garnituri perfecte la usi si la geamuri.

Este aceasta casa bine izolata?
Evident ca da! Este chiar o casa pasiva, adica  se poate obtine un mediu cu temperatura confortabila fara sa avem un sistem de incalzire  (caldura produsa in interior de oameni, becuri, diverse electrocasnice este suficienta).

Este aceasta o solutie pentru o casa de locuit?
Nu, desi vom obtine o casa perfect izolata, aceasta este si foarte etansa, deoarece nu avem  ventilatie. Cu alte cuvinte, este vitala asigurarea unei atmosfere interioare de calitate, printr-un aport periodic de aer proaspat.

Centrala de Ventilatie
Centrala de ventilatie cu schimbator de caldura

Cum se face ventilatia?
Cel mai simplu mod: Deschidem geamul! Pentru durata scurta, dar des, indiferent de cat de frig (sau cald) este afara; din pacate, concomitent cu ventilatia se produc si pierderi substantiale de caldura pe care am incercat cu atata truda sa o pastram.
Un mod mai complicat, dar mai eficient  este cu o centrala de ventilatie cu schimbator de caldura.  Aceasta produce schimbul de aer intre interior si exterior, dar face si un schimb de caldura intre cele doua fluxuri de aer (vezi imagine; adica ne folosim de caldura aerului uzat care va fi evacuat pentru a incalzi aerul proaspat introdus de afara). Evident ca transferul de caldura prin centrala de ventilatie nu va fi complet si vor exista niste pierderi de caldura, randamentul centralei fiind maxim 80%. Cu toate acestea, pierderile de caldura vor fi mult mai mici decat in cazul ventilarii prin deschiderea geamului
Concluzii:

O casa bine izolata si etansa este predispusa la condens in interior, daca nu are parte de o ventilatie suficienta. Pur si simplu umiditatea degajata in urma locuirii (aer expirat de oameni, gatit, spalat, etc.) este captiva in interior si in lipsa ventilarii, creste pana la valori unde condenseaza si pe suprafete care sunt doar cu cateva grade mai reci decat temperatura aerului interior. Fenomenul descris se poate petrece la orice casa izolata cu polistiren, dar apare cu precadere la casele la care prin tehnologia de constructie se obtine o etansare foarte buna – ex. ICF’s Amvic, Isoteq, Isorast, Argisol, etc.

Din pacate, umiditatea este doar varful aisbergului. In realitate, umiditatea, condensul, mucegaiul, sunt doar semnele exterioare ale unui aer inchis, viciat.  Daca avem o casa bine izolata si etansa si nu o ventilam,   vom respira un aer puternic viciat, iar daca o ventilam doar prin deschiderea geamului, vom pierde caldura.

O casa eficienta termic si totodata ventilata, are nevoie de un sistem de ventilatie.

Casa pasiva, promovata de catre  vanzatorii/producatori de ICF’s (Amvic, Isoteq, Isorast, Argisol, etc.), este un MIT atata vreme cat NU este insotita de sisteme de ventilatie cu recuperare de caldura.

P.S.
Este adevarat ca o placare a peretilor cu materiale permeabile pentru aer si vaporii de apa, cum ar fi placile de vata minerala, va permite un transfer de aer prin pereti (poate ati auzit expresia respira peretii, sau despre polistiren ca nu este bun, deoarece nu respira). Dupa parerea mea (nu am vazut un studiu care sa-mi demonstreze contrariul), cantitatea de aer transferata prin pereti nu este suficienta pentru a mentine o calitate buna a atmosferei interioare, cu toate ca umiditatea relativa la interior este mai scazuta decat in cazul “izolarii etanse”. In plus, exista si alte dezavantaje cum ar fi pretul si sensibilitatea la apa (prin umezire, vata minerala isi diminueaza radical proprietatile de izloare termica).

Comments

42 responses... add one

Buna ziua . Am rugamintea sa-mi raspundeti daca meseriasul care mi-a izolat acoperisul in vederea mansardarii podului a procedat corect . Astfel sub astereala de scandura, intre capriori de 10/12cm, a pus polistiren de 2cm pe urma vata bazaltica de 10cm peste care a pus transversal polistiren de 3cm iar pe urma placa de gipscarton . Am citit si in articolele d-voastra ca izolatia cu polistiren in interior nu este indicat iar meseriasul a facut practic un sandvici de polistiren cu vata minerala bazaltica. Multumesc anticipat

Daca conditiile meteo permit desigur ca se poate face izolarea. Important este ca si depozitarea materialelor sa se faca in spatii inchise, lipsite de umiditate sa nu fie lasate in aer liber in baiata directa a soarelui asa cum vad ca se practica mai nou la reabilitarile de prin Bucuresti. Eu am izolat acum 3 ani, am avut mesteri priceputi care au lucrat atent si corect, iar in casa chiar se simte diferenta. Am luat toate materialele de la adeplast asa cum mi-au spus tot ei ca mai lucrasera cu ele

Salut , Mihai D. Este bine sa izolez acum in noiembrie , exteriorul apartamentului de bloc comunist din placi de beton ? Daca afara sunt 10 grade sa zicem si permite soarele cu dinti sa lucreze meseriasii. La mine , dormitorul este pe colt si are 2 pereti in afara iar centrala imi porneste din ora in ora !! Nu am igrasie , nici mucegai pe interior deocamdata . Temperatura din dormitor este setata la 22 grade .

Buna ziua ! Sint cu casa in constructie ,am decis sa izolez casa la exterior cu vata bazaltica mai scump dar,merita banii ..ce nedumerire am,casa la exterior este netencuita ,doar caramida ..inainte de a monta vata bazaltica trebuie tencuit sau ..constructori spun ca da,un producator de vata spune ca nu ,altul da ,,dar nimeni nu ma convins de ce trebuie tencuita si de ce nu ar trebui sa o tencuiesc ..Ma poate lamuri cineva mai exact ? Multumesc !!

De asta eu am lucrat cu placi Multipor. Sunt solide, lasa peretele sa respire si nu ai nicio problema cu umeazeala sau mucegaiul..

am si eu o situatie…pentru as zice eu un masterand in constructii…in asa fel incat sa-si poata da doctoratul in apartamentul meu…apartament la parter,bloc de caramida,cu centuri de beton,la geamuri tocaria de lemn,incalzire CET in casa uscat de puneam apa pe calorifere…am izolat in vara am pus polistiren de 5 ext am pus termopane am pus centrala …mentionez ca tot blocul e pe centrale nu mai exista tevi cu apa calda in subsol..beciul e inalt nu demisol.si a aparut umiditatea condensul aerisesc la greu temperatura 22 de grade ce sa ma fac e un miros greu in casa de igrasie…apare si mucegai pe pereti…singura explicatie care mi-o dau este ca peretii trag umezeala din pamant…fiind izolat pe ext apa nu se mai poate evapora in ext si toata se evapora in casa..peretii par reci umezi….sa fie ca nu mai exista incalzire de la CET in subsol…sa dau polistirenul jos sa respire peretii…jur ca dau un premiu celui care imi va da o solutie corecta…

Vata bazaltica se lasa 0,2-0,5cm la 10ani, spre deosebire de vata de sticla.
Costul ar fi cam acelasi-vata de sticla 20cm;
-vata bazaltica 10cm;

Buna seara,
Vad ca toata lumea scrie numai de polistiren, de vata de sticla,dar nimeni de vata bazaltica care este cel mai bun izolator termic si fonic.
Polistirenul nu lasa peretele sa respire si se formeaza mucegaiul,este mancat de rozatoare,arde la foc.
De exemplu daca vreti sa izolati podul casei cu vata de sticla, o sa puneti minim 20cm de vata de sticla (avand o densitate de 18-20kg/m3),in schimb puteti pune 10cm de vata bazaltica care v-ar costa tot cam la fel (avand o densitate de 30-40kg/m3) aceasta fiind un izolator mult mai bun (termic si fonic),dar care nu este toxic.
Avantaje vata bazaltica:
– nu este toxica;
– impiedica supraincalzirea peretilor si formarea condensului;
– termoizolatie excelenta;
– material necombustibil;
– absortie excelenta a sunetului si izolare fonica eficienta;
– hidrofobe;
– rezistente la vibratii;
– nu permit dezvoltarea de microorganisme, insecte, rozatoare;
– lasa peretele sa respire si nu se formeaza mucegaiul.
Totul tine de bugetul fiecarui om si de cunostintele pe care le are,de aceea este bine sa ascultam cat mai multe pareri.

Placarea pe interior numai pentu beton armat cu placi tip BCA. Daca peretele este din caramida Tip porotherm 30cm . O casa neizolata si incalzita va face condens acolo unde betonul de afara corespunde cu interiorul. Peretele din caramida tip fagure nu va face condens in interior. Parerea mea.

In primavara ma apuc de ridicat o casa din lemn pe fundatia deja turnata. M-am gandit, la constructia peretelui in sine la urmatoarea modalitate de la exterior la interior: polistiren de 5cm, scandura de 2 sau 2,5,polistiren de 10 sau 12cm in functie de grosimea stalpilor(in loc de vata minerala), folie anticondens si rigips sau lambriu de lemn. Cel mai mare semn al meu de intrebare este daca pot inlocui vata minerala cu polistirenul motivele fiind cele economice. Voi ce parere aveti? Ma puteti ajuta cu niste raspunsuri? Multumesc anticipat!

Buna seara, spuneti-mi, va rog, cum se izoleaza(termic)o casa construita din caramida cruda.

Buna ziua,
Eu lucrez in domeniul izolatiilor termice, fonice rezidentiale si industriale.Va pot oferi informatii despre cele mai eficiente produse pentru izolatii si de ce nu vi le pot vinde. Nu vreau sa imi fac reclama vreau doar sa ajut persoanele interesate!
Ma puteti contacta pe mail la da******u@e-izolatii.ro sau telefonic la 07*******.

Termosistem vata bazaltica – Este cel mai nou si eficient sistem de izoltie termica la peretii exteriori !
www.********.ro va ofera o gama completa de grosimi pentru termosistem vata bazaltica ROCKWOOL, ISOVER si KNAUF INSULATION care va asigura maxim de economie a cheltuielilor de incalzire iarna si racire vara, suplimentar imbunatateste microclimatul si confortul interior al locuintei, permeabilitatea crescuta la vapori permitand peretilor sa respire si evitand astfel formare condensului si mucegaiului. Nu numai vata bazaltica, dar si mortarele si tencuielile decorative care se folosesc in aceste sisteme sunt permeabile la vapori. Astfel, se realizeaza un climat interior placut si cu adevarat confortabil.
Locuintele izolate cu un termosistem vata bazaltica corect aplicat, va ofera si o protectie la foc (vata bazaltica fiind incombustibila clasa A1) si o izolare termica cat si fonica crescuta.

Termosistem fatada – Garantia unei case economice !
Eficientizarea termică a unei locuințe se realizează prin montarea in exterior a unui termosistem fatada dimensionat corespunzator, care este compus dintr-un material cu proprietăți termice foarte bune (vata minerala sau polistiren expandat) și alte materiale auxiliare necesare pentru fixarea sau protejarea materialului termoizolator (adezivi, dibluri fixare, plasa armare, profile de solcu, de colt sau decoratice tencuiala decorativa).
Utilizarea unui termosistem fatada nu exclude termoizolarea celorlalte elemente constructive (pardoseli, pereti despartitori, fundatii, mansarda) ci vine sa o completeze, integrandu-se într-un sistem complet de izolare termica, de la fundatii și pana la acoperis.
În orice situaţie, pentru obţinerea rezultatelor aşteptate, grosimea optimă a termoizolaţiei se va determina prin calcule termice realizate de către un specialist

Salut Mihai.Deosebit de instructiv articolul tau.Am o intrebare: ce fel de polistiren este mai bun,mai dens sau mai aerisit,daca punctul de roua se formeaza la mijlocul lui si el,asa cum spuneai,preia aceasta umezeala in interiorul lui? Multumesc.

S.Alexandru bate cîmpii.
Dl. Mihai D. ştie ce spune.

Toata lumea stie ca aerul cald migreaza catre aerul rece si nu invers. De aceea, iarna caldura tinde iasa din casa iar vara sa intre in casa. Ca atare, o izolatie buna trebuie sa aiba o anume simetrie a compozitiei zidului. Sigur ca, iarna arde la buzunar gazul pe cand vara omul mai sta si fara aer conditionat, deci pierderea financiara este mai degraba iarna. Izolatia pe interiorul zidului este o solutie nefericita, deci de evitat. Motivul este simplu: daca pui polistiren/ vata/ celuloza etc la interior, aerul cald care tinde sa iasa afara prin zid, da cu ” capul” intai de un material mai bun izolator( cele tocmai enumerate) , dupa care da cu capul de un material mai prost izolator ( caramida, beton, lemn etc). De aceea, aerul se va ” intrista” si va incepe sa ” planga”, adica sa faca condens. Pentru cei mai putin familiari cu condensul, lucrurile stau asa: cand aerul din interior migreaza catre exterior, el cara cu el niste vapori de apa din incapere ( spalat vase, dus, transpiratie, aburi de la o ciorba de fasole cu costita etc). Vaporii de apa sunt atat de mici si draguti, ca nu-i vezi. Fizica ne invata ca acesti vapori au o energie cinetica mare , cum ar spune fizicienii, masa x viteza la patrat supra 2 ( adica masa vaporilor de apa care se misca ca nebunii datorita caldurii din interior, se misca cu o viteza atat de mare una fata de cealalta, incat nu se unesc mai multi vapori, ca sa se ” infrateasca” ; acesti vapori sunt individualisti si raman fiecare de capul lui, caci le este bine asa. Pe masura ce aerul cald care tinde sa treaca prin zid cara cu el acesti nebuni si egoisti de vapori, dupa ce a trecut cu greu de izolatia interioara ( caci aceasta era speta) , dintr-o data se ” loveste” de temperatura mult mai joasa ( caci caramida/ betonul/ lemnul au o conductivitate termica mult mare ( adica nu este bine) decat polistirenul/ vata/ spuma/ celuloza etc. Este momentul in care, vaporii cei nebuni si egoisti isi incetinesc viteza de miscare ( termodinamica elementara) , moment in care dau de greu; le este frig si incep sa dea ” adunarea” , adica in ciocnirea unui vapor cu celalalt, raman uniti , caci tocmai se deplaseaza cu o viteza mai mica. Adica, cam ca romanu ‘ : cand da de greu, se aduna cu celalalt; cand ii era bine, era individualist. Cu cat se aduna mai multi vapori unul langa celalalt, caci aerul cald le zice vaporilor: ” bai baieti, nu stiu ce vreti voi, dar eu vreau sa ies odata prin zidul asta caci m-am cam plictisit sa stau ca nebunul in zidul asta ” . Vaporii cei oropsiti, se aduna multi, multi, multi unul langa celalalt, ca sa- si tina de cald unul altuia si deoadata, se formeaza…ce credeti? PICATURA de apa, domnilor. Adica, popular, condensul. Punctul de condens, adica locul fizic din interiorul zidului in care aerul cald incepe sa se intalneasca cu aerul rece, se numeste punct de roua ( sau “dew point” pentru cei ce-l plac pe Shakespeare) . Acesta se intampla pana la o temperatura de aproximativ plus 14- 16 grade, peste care condensul nu se mai formeaza. Interesant este ca planul din interiorul zidului in care se formeaza punctul de roua, migreaza cand mai spre interiorul lucuintei, cand mai spre exteriorul locuintei, in functie de ecartul ( diferenta ) intre temp ext si temp interioara. Zidul unei casa, daca este corect gandit, trebuie sa aiba rolul pe care pielea il are pentru organismul uman: functie de REGLARE termica, NU de oprire a caldurii inauntru. Reglarea trebuie sa se intample GRADUAL, adica in drumul sau dinspre interiorul casei catre exteriorul casei, aerul cald trebuie sa intalneasca materiale care sa- i opuna rezistenta aerului cald, de la mai slaba rezistenta catre mai puternica rezistenta ( termica, bineinteles), adica de la materiale mai slab izolatoare ( caramida beton etc) catre mai bune izolatoare ( polistiren etc) . Interesant este ca, condensul se va intampla oricum, problema este : in ce zona a sectiunii zidului se va intampla ? Raspunsul este unul simplu : trebuie sa se intample in INTERIORUL masei de polistiren, si nu in masa caramizii/ betonului/ lemnului, caci vaporii de apa vor ingheta la un moment dat si-si vor dilata volumul, lucru pe care polistirenul il poate prelua fara pagube, pe cand caramida/ betonul vor crapa gradual, in ani de zile, cate un pic, cate un pic. Zicala chinezeasca este corecta: apa are timp sa astepte. De aceea, polistirenul se pune la EXTERIOR, iar grosimea corecta pentru o casa pasiva in Romania este de 40 cm de polistiren, tocmai ca sa se intample punctul de roua in masa lui si nu in masa de caramida/ beton. Englezii, spre exemplu, nu-si bat capul cu izolatia la exterior, din 2 motive: 1) iernile la ei sunt blande iar in interior ei sunt obisnuiti cu 16 grade ( experienta proprie) ; 2) cladirile lor vechi sunt de patrimoniu si nu le ” vine” sa bastardizeze fatadele acelea superbe cu polistiren, iar cladirile noi care se fac pe lemn au o durata normata de 30 ani si pun celuloza la interior, mucegaiesc si le schimba peste niste ani ( la fel si la americani in anumite state) . Norma lor de cutremur este de 4,5 grade ( parca) pe cand la noi, norma de cutremur este de 8 grade pe Richter, deci betonul este mama, tata, unchiul si matusa constructiilor la noi. Beton inseamna printre altele , SI condens. Pentru cei care pun polistiren pe fatada: daca vedeti meseriasii ca pun adeziv in puncte pe placile de polistiren ( mamaligi cum se numesc pe santier), dati- le un sut in cur si uratile noroc la munca campului, caci acei milimetri de aer care raman intre polistiren si zidarie vor face sigur condens, pe principul enuntat mai sus ( gradualitatea transferului termic- aerul este intr- adevar cel mai bun izolator, deci NU trebuie sa existe intre zidarie si polistiren, ambele fiind mai slabe izolatoare) . A, si inca o lamurire: domnilor, la constructiile pe cadre de beton ( stalpi si grinzi de beton turnate intai, dupa care montata caramida), caramida are rol de UMPLERE a golurilor intre 2 stalpi. Ca atare, nu are rol de rezistenta ( am intalnit un imbecil de la Inspectoratul de Stat in Constructii care sustinea ca pot prelua incarcari de intre 7 si 9 la suta; de parca grinda de beton, odata turnata in cofrag, dupa ce se decofreaza si se monteaza caramizile sub ea, ” se lasa”; intr-adevar, in regim dinamic – adica la cutrenure- grinda are o sageata, adica o deplasare in jos si in sus pe la mijlocul ei, moment in care apasa pe caramida, actionand ca un ciocan si NU ca o perna). Ca atare, caramida asa zisa Phoroterm, este o minciuna in realitate cand vine vorba de rezistenta, daca nu va uitati CU MAXIMA atentie la specificatiile ei, adica la grosimea peretilor celulari. Multe firme vand caramida de interior ( pereti subtiri, rezistenta scazuta) ca fiind de exterior ( pereti celulari mai grosi, rezistenta sporita) pentru ca, evident, este mai ieftina. In plus, este casanta, caci modulul de elasticitate al ceramicii este viciat de faptul ca nu mai respecta reteta de fabricatie ( nu pot dovedi legal acest lucru, dar va propun urmatoarea flotare logica: 1 ) caramida Porotherm este coapta in cuptoare cu gaze, iar ponderea gazului in pretul caramizii poate fi in jur de 25 % ; 2) pretul gazelor in ultimii 10 ani a crescut de peste 8 ori, iar pretul caramizilor ” doar” cu vreo 30 %; 3) nu cumva putem compensa cresterea gazelor cu timpul in care tinem caramida in cuptor ? Adica, in loc sa o tin 8 ore o tin 6 ore? Daca este asa, raportul intre elasticitate si plasticitate nu cumva este altul, care poate fi dovedit doar de niste analize de laborator ad- hoc, pe care clientii oricum nu le fac caci le convine ca ” iese” mai ieftin? ) . Apropos de transfer termic, cea mai mare idiotenie pe care am intalnit-o este solutia Amvic. Daca jignesc pe cineva de aici care si- a facut deja casa astfel, imi cer scuze. Polistiren la interior, beton la mijloc si polistiren la exterior este cu precizie cea mai mare idiotenie, caci betonul ( slab izolator) tocmai a fost flancat de polistiren ( bun izolator) pe ambele parti. Cine si-a construit deja asa, il sfatuiesc cu mare prietenie sa faca un efort bugetar, sa dea jos rigipsul de la interior, sa smulga polistirenul din interior si sa puna rigipsul la loc, daca vrea ca el si familia lui sa respire un aer ceva mai putin viciat. In acest caz, sistemul Amvic devine doar o solutie de cofrare si nimic mai mult, insa o cofrare foarte scumpa. Sper ca am reusit sa lamuresc pe cei mai putin familiari cu constructiile, care sunt RATIUNILE unei termoizolatii corecte. Nu mi-am propus sa spun care este cel mai bun peste, ci care este cea mai buna undita, cu care fiecare isi prinde pestele lui: GRADUALITATEA termica, ventilatie seriasa pentru aport de aer curat din afara casei catre interioarul ei. Cu stima, Mihai, medalie argint, Salonul de Inventica Geneva, sectiunea constructii.

Salut. Casele pasive inseamna intr-adevar un schimb de aer cu mediul, ca sa putem respira curat; de aceea, ventilatia este cruciala. Izolatie buna inseamna ca, caldura iese din casa catre exterior, mai lent decat o casa prost izolata, in aceeasi unitate de timp. Deci factorul principal aici este TIMPUL.

Ventilarea se mai poate reaziza si prin intermediul grilelor de ventilare ale ferestrelor termopan (daca se opteaza pentru montarea acestora). Astfel se improspateaza constant aerul viciat.
Intrebare: pana la urma, ce tip de izolatie ati recomanda cuiva ce tocmai isi construieste o casa?

Ma intereseaza pareri despre beneficiari care au folosit ca solutie pentru hidroizolarea subsolului Radmyx (impermeabilizarea betonului in toata masa) sau produse asemanatoare: http://www.hidroizolatii-perfecte.ro/apa/schema-radcrete-radmyx-radguard/

Daca nu ai gasit, mai cauta.
“Regimul hidrologic al fatadelor” poate te lumineaza.

Basca ca e scrisa pe vremea celuilat regim.

TOT pentru jozsi.
prima postare este gresita urmareste aici
http://www.youtube.com/watch?v=gc-rWaoPaEI&feature=related

pentru jozsi.

http://us-mg6.mail.yahoo.com/neo/launch?.rand=9mkucmcqp9o6f

o intrebare simpla dar esentiala – cum se aplica adezivul pe polistirenul expandat,continuu sau in puncte sau combinat, daca este functie de natura peretelui sau destinatia constructiei (casa de locuit sau hala) – eu stiu ca aerul este un bun izolator dar care nu circula …..

De obicei îmi petrec mai mult timpul la demisol unde zidurile exterioare sunt din beton. Aş putea placa pe interior aceste ziduri din beton exterioare cu BCA de 10. Merge acest sistem placare interioară cu BCA Va mulţumesc

Buna ziua ! Locuiesc în Covasna , unde dețin o casa construita de aproximativ 50 ani , cu pereții integral din lemn cioplit , cu secțiune dreptunghiulara , cu o lățime de 12 cm . Pereții sunt tencuiți atât pe exterior , cât și pe interior cu tencuiala obișnuită : nisip , var și ciment . Doresc sa izolez acești dar nu știu care ar fi soluția optima . Am înțeles ca exista pericolul de acumulare a umidității intre izolație si perete . Va mulțumesc !

Buna ziua,

Cine ma poate sfatui referitor la izolatia exterioara a unei case construite in 2004-2005, din caramida, d+p+e. Casa este cu pod si plafonul dintre acoperis si pod este izolat precum si placa dintre demisol si parter. Acoperisul este din tigla pe schelet de lemn.Parerile unor arhitecti si constructori sunt impartite in sensul ca o casa de caramida nu ar trebui izolata dar totusi iarna, consumul de energie este destul de ridicat iar etajul este de multe ori rece chiar dupa o zi de incalzire nonstop. Avem centrala pe gaze.
Multumesc anticipat pentru sfaturi.

Intentionez sa imi izolez casa cu 120 mm de neopor. Am perete de caramida plina de 25 de cm ( 24 caramida si 5 mm pe de-o parte si de alta a peretelui ); peretele este deja construit. Termoizolatia va fi dubla, adica 120 mm la exterior si 10 cm la interior, iar peste, pe interior vorbesc, o sa pun lambriu sau rigips dublu ( depinde de situatie ). Intrebarea mea este:

Cat ma va tine ( in ani ) fatada casei avand in vedere ca metoda de termoizolare este urmatoarea ( pasi ):

1.Aplicarea adezivului pe placa de neopor (500mm x 1000mm), aplicarea se va face uniform, pe toata suprafata de contact cu peretele ( nu in puncte asa cum mai vad la unele santiere) tind sa precizez ca peretele este perfect drept. Bineinteles fara sa creez punti termice la contactul placilor;
2.Plasarea placilor in forma de tesut ( imbinate precum caramizile );
3.Datul gaurilor si fixarea ancorelor, iar dupa o zi insertia cuiului.Tin sa precizez ca acorele, diblurile albe din plastic, vreau sa le montez doar in colturile placilor ( colt pentru unele si mojloc pentru altele ), dar nu in centrul placii. Iar a doua zi montarea cuielor in dibluri;
4.Acoperirea diblurilor cu adeziv si fixarea colturilor de aluminiu cu plasa de pilistiren in acelasi adeziv;
5.Fixarea unor bucati de 500mm pe 1000mm de plasa de fibra cu adeziv, acelasi adeziv, la colturile ferestrelor si la colturile de sus a usilor;
6. Tencuirea intregii suprafere de neopor cu adeziv si scufundarea in el al plasei de fibra cu suprapuneri de 10-15 cm la imbinarea plasei;
7. Dat cu lavabil alb de exterior in dublu strat ( casa vreau sa fie alba pe exterior.

Repet, in ani, cat ma va tine fatada asta?

Pentru ca sunt in dubliu, eu de fapt si de drept vreau sa am un exterior de caramida plina si sa pun doar termoizolatia pe interior dar am inteles ca daca fac peretele de 25 de cm cu fata exterioara din caramida si daca pun 22 de cm de neopor pe interior ( ca sa ramana casa pasiva ), peretele se va deteriora in timp de 25 de ani din cauza dilatarii si contractiei apei din perete in perioadele iarna vara. Pot sa sper la 50 de ani cu termoizolatia de neopor la exterior?

La noi totul se face dupa ureche… atata tehnologgie si degeaba

Un sistem de ventilare cu schimbator de caldura este extrem de util insa pararea mea e ca deocamdata cea mai mare parte a caldurii se pierde tot prin izolarea deficitara a locuintelor si nu prin aerisirea lor.

Atat termoizolarea unei cladiri cat si ventilatia se stabilesc in urma unei expertize realizate de oameni calificati in domeniu. Izolarea imobilului se face dupa mai multe criterii: temperatura medie anula a zonei unde este locat imobilul, a precipitatiilor medii anuale si a pozitiei imobilului. O izolatie improprie a unui imobil poate avea efecte negative.

@Marian
Cum au ajuns vrabiile la polistiren?
Cred ca totusi nu a fost bine executat. Esti sigur ca s-a aplicat un sistem de tencuiala subtire cu armare cu plasa de fibra + masa de spaclu + strat de tencuiala dura (ex. tenc. structurata)? In ’94, nu prea gaseai in Romania asa ceva, proabil a fost tencuit pe plasa de rabit, iar stratul de material avea 2-3cm.
La mine nu au intrat vrabiile, e drept nu am polistiren pe casa din 94. 🙂

io nu stiu cum se izoleaza .. daca pe interior sau pe exterior sau si si dar tin sa-i dau dreptate lu alexandru pentru ca eu mi-am facut in 94 casa cu polistiren si pana acum arata ca dracu. nu toata casa este izolata. casa e mare, iar iarna nu locuim decat in cateva camere si am decis sa izolez doar acele camere, si mam izolat cu politiren dinala dens care se punea in prefabricatele de beton pe pentru exteriorul blocului si acum mi-a cazut tencuiala. nu toata dar aia care a cazut a cazut prada vrabiilor care isi fac cuib acolo. zici ca am gauri in casa in perete. arata rau de tot si parca nu as mai face pe afara .. sau nu cu polistiren.

Raspunsul la intrebare este greu, pentru ca nu am date suficiente.
La blocurile din prefabricate, panourile de perete exterior au izolatie inglobata in ele, DAR nu este suficienta pentru standardele actuale. In plus la montajul prefabricatelor, nu s-a lucrat cu respectarea fina a detaliilor, tolerantele erau mari, au iesit tot felul de strambaturi si de rosturi intre panouri si astfel multe cladiri au o punti termice, neetansari, etc – deci izolare mai proasta decat a fost conceputa.
Blocul din caramida – sunt in general blocuri vechi, cu structura din zidarie sau cu stalpi si grinzi de beton INSA fara a fi proiectate antiseismic. Cele de 3-4 etaje construite dupa 50, pot fi bine conformate din cauza peretilor desi pe care ii au. La cele si mai vechi insa, multa grija. Consultati un specialist (expert) care sa va zica ceva despre cum sta cladirea. Izolare suplimentara la caramida oricum trebuie facuta, dar pericolul pentru “sanatate” e mai mare de la cutremur :).
Blocurile din BCA – impropriu spus. Sunt blocuri construite dupa introducerea BCA-ului, (nu stiu exact cand, undeva prin ’70) care au structura de beton armat. BCA-ul este un material bun izolator, dar daca este sufcient de gros, daca este uscat, etc. Trebuie analizate pe date complete.
Acum, cu sanatatea. Daca am un apartament, cu termopane, blocul izolat cumsecade cu polistiren, avem sanse sa facem condens pe te miri pe unde din lipsa de ventilatie. In momentul cand am descoperit asta pot fi sigur ca aerul din interior este destul de viciat si trebuie sa iau masuri. Dupa cum vedeti am obsesie cu asta :)).

buna seara, as avea si eu o intrebare..este pierderea de caldura mai mare la un bloc din placi prefabricate fata de unul din caramida/bca ?? un astfel de bloc este periculos pentru sanatate? multumesc

Sunt de acord in privinta intrebarii 3. Nu fac executie, nu stiu cat costa, dar se poate afla usor. La intrebarea 1, raspunsul depinde de buget, cladirea care trebuie izolata, etc. Eu personal, nu am vazut termosistem cu polistiren, executat cat de cat corect, deteriorat din cauza intemperiilor. Mai mult, placarea cu polistiren care apoi este tencuit subtire, se practica prin vestul Europei de prin anii 70, adica de peste 40 de ani, iar fatadele placate LA EXTERIOR nu sunt degradate si polistirenul este la fel de bun izolator (cam asa arata AMVIC). De fapt se foloseste polistiren pentru izolatii de cand a fost inventat, adica din anii ’50, si nu s-a pus in evidenta ca si-ar schimba proprietatile in timp.
Izolarea se face LA EXTERIOR, motivul esential fiind sa nu am “punctul de roua” in perete. Daca sunt izolat la exterior, pot sa pun izolatie suplimentara si la interior. Daca pun izolatie doar la interior, vaporii de apa care sunt in casa, vor trece prin izolatie si se vor condensa la interfata dintre izolatie si perete sau undeva in interiorul peretelui. Acest fenomen trebuie evitat cu orice pret, apa condesata conduce la formarea mucegaiului, imbiba si degradeaza peretele, neutralizeaza calitatiile izolatoare ale unor materiale cum ar fi BCA, vata minerala, lana, celuloza, etc.

Am apăsat din grşeală o tastă şi a plecat mesajul, însă asta trebuia să existe scris în continuarea mesajului meu. În orice caz, mulţumesc pentru răspunsul rapid.

De cele mai multe ori se pun 3 întrebări :

1. Cu ce termoizolez?
2. Pe interior sau pe exterior?
3. Cât costă?

O întrebare o implică pe cealaltă şi sunt strâns legate între ele. Spre exemplu, să începem cu ultima întrebare. Să spunem că ne construim o casă şi dorim să termoizolăm la exterior, aşa cum se face de obicei la clădirile vechi. Putem face lucrul ăsta, însă în timp tencuiala se va deteriora şi va arăta extraordinar de rău, nu am cum sa atasez o fotografie aici, dar cred că este destul de uşor să ne imaginăm. Nu am să ridic numai probleme, aşa cum a facut articolul de mai sus, ci am să dau şi soluţii.

Una din soluţiile existente, pentru a evita aspectul de neîngrijit, este placarea zidăriei sau a peretelui indiferent din ce este făcut el, cu un material ceramic, durabil şi rezistent la intemperii cum ar fi cărămida, sticla, marmura, granitul, calcarul, şi lista poate fi foarte lungă. Important este că aceste materiale au o durată de viaţă mult mai mare decât a acelui adeziv cu care se tencuieşte polistirenul după aplicare şi care este defapt faţada casei.

Întorcându-ne la termoizolaţie recomand să nu se mai încerce să se termoizoleze toată clădirea ci doar casa, adică termoizolaţia să fie facută pe interior. Zidăria şi peretele în sine reuşesc să schimbe oricum caldură cu exteriorul, prin armătură, prin beton armat, prin beton, prin fundaţie, prin anumite ţevi metalice ce ies în exterior, iar pereţii vor avea oricum o temperatură scăzută. Ştiu că toate camerele apartametelor făcute pe vremea lui Ceauşescu sunt mici şi aşa, şi nu vă cer să le mai micşoraţi şi mai mult printr-o îngroşare cu polistiren, dar pentru casele noi, e bine să se aibă în vedere o termoizolaţie pe interiorul camerelor, după care să se aplice o placă de rigips, sau lambriu, sau alte modalităţi de ascundere al acelui polistiren ( se poate folosi la fel de bine şi vată de sticlă, mai ales că aduce o mai bună izolaţie acustică decât polistirenul ). Mai mult decât atât, dacă puteţi să integraţi în perete nişte polistiren, este bine, doar că după 40 de ani acest polistiren îşi cam pierde proprietăţile şi el devine aproape inutil în perete. De aceea cea mai bună metodă este să termoizolăm la interior, iar când polistirentul îşi pierde proprietăţile se schimbă foarte uşor doar cu costul unei amenajări interioare. Amenajarea pe care orice persoană normală o face cel puţin odată la 40 de ani.

Răspunsul la prima întrebare este variat. În mod normal noi ştim de vata de sticlă şi de polistiren, însă modalităţi de termoizolaţie, care mai de care mai ecologice sunt multe, cum ar fi pluta naturală, ziarul reciclat, lâna, paiele, bumbacul reciclat, etc. Totul depinde de posibilităţile financiare, convingerile personale despre ecologie, fiabilitate, stil de viaţă sau materialul disponibil pe piaţă.

Răspunsul la a doua întrebare, cred ca este evident, pe interior, sau şi pe interior şi pe exterior dacă nu este posibilă placarea zidariei cu alt material rezistent la umiditate şi intemperii.

Din pacare nu am să pot da raspunsul la a treia întrebare pentru că acesta este dependentă de foarte mulţi factori cum ar fi, persoana sau firma cu care faceţi lucrarea, locaţia, amploarea lucrării, anotimpul, vremea în acel anotimp, formele casei, înălţimea ei, etc. însă vă garantez că în orice situaţie termoizolaţia la exterior este mai scumpă, şi mai puţin eficientă, decât cea la interior.

@S Alexandru.
Pai, ideea articolului este, dupa cum zice si titlul, relatia dintre izolarea termica cu polistiren (adica etansa) si ventilatie. Nu imi propusesem sa scriu despre tehnologia de izolare sau calcul termic. Care sunt problemele reale ale persoanei care vrea sa termoizoleze casa sau apartamentul? Intrebati si va raspund.

Am citit cu atenţie atricolul de mai sus şi am concluzionat că deşi se numeşte “Izolaţia cu polistiren şi ventilaţia casei”, el nu are nici o legatură cu problemele reale a unei persoane care doreşte să îşi termoizoleze casa sau apartamentul.

Sunt de acord o casa bine izolata, fara un sistem de ventilatie da dureri de cap la propriu.

salut.adevar graiti da vedeti dumneavoastra se pierde cam 20 la suta din energie prin aerisire la orice casa.da fara aer nu putem sta si asa o serie de neajunsuri si neplaceri.nu vorbim de mucegai ultimul lucru pe care vrei sa il vezi pe pereti boala curata.eu am termoizolat apartamentu cu polistiren de 10 centimetri si pot sa spun ca sint multumit .dau cam 60- 70 de metri cubi pe luna cind e frig afara si la factura zimbesc lung nu ca inainta tremura buzunaru la ce citeam nu vreau sa-mi aduc amminte.am trei camere si cam 75 de metri parati locuibil si incalzit nu fac economi merge non stop pe ambiental la 20 si jumate deci 20 virgula 5 grade acum problema mare sint vecini care uni nu stau in bloc din motive obiective si unii care sint nesimtiti si nemernici stau in frig si se dau in stampa cu masini puternice mertanuri etc si tremura si sug caldura celorlati vecini parziti
democratici.noroc cu spatiu coercial care are caldura si e bine spate in spate traim omeneste cu ei.cam atit orice sitem adoptati termoizolati ca nu e de chip preturile vor creste mereu si venitu nu putem spune ca o sa creasca curind deci economie si confort cu termoizolare eu am redus cam 70 la suta din ce consumam inainte de izolare oricum succes la oricine vrea sa termoizoleze .

Am gasit multa informatie utila in articolul prezentat. As dori sa vad o analiza asa minutioasa si in legatura cu sistemele de drenaj a apelor pluviale. Faceti o treaba buna.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*