Share Button

Cladire distrusa la cutremururul de magnitudine 8.8 din Chile (27-02-2009)

Daca iti imaginezi un dezastru, care vine prin surprindere, produce distrugeri directe serioase si efecte uneori si mai devastatoare  – atunci acela este cutremurul . Daca mai pui ca Romania se mandreste si ea cu o zona seismica destul de serioasa,  care de-a lungul secolului trecut a produs ceva cutremure, avem o vedeta  a dezastrelor care tine din cand in cand prime time-ul televiziunilor si aduce acolo tot soiul de oameni care vorbesc mai mult sau mai putin in cunostinta de cauza. Show-ul este intretinut de multe ori prin discutii pe cat de spectaculoase, pe atat de lipsite de fundament stiintific. Eu personal, fac alergie la formulari de genul “Pana in 2019 nu se va produce un cutremur mare in Vrancea”. Voi prezenta in cele ce urmeaza cateva din miturile de mare circulatie:

1. Mitul prezicerii cutremurelor. La acesta, exista varianta conspirationista cum ca “ei” (oamenii de stiinta, japonezii etc.) pot prezice un cutremur, dar nu au interes sa faca public acest lucru.

Pornind la explicatiile pe care le avem acum despre mecanismul cutremurelor si cu mijloacele stiintifice si tehnice disponibile, nu exista, cel putin deocamdata, metode consistente* de prezicere a unui cutremur.

Este adevarat ca exista sisteme de avertizare seismica, dar aceasta nu este o predictie, ci se bazeaza pe faptul ca deplasarea undelor seismice se face cu o anumita viteza (3-13km/s, in functie de mediul prin care se propaga). De exemplu, daca distanta din epicentru pana in orasul X este 150km, iar viteza medie de deplasare a undelor seismice este 8km/s, exista un ragaz de 150km : 8km/s=18.8 s din momentul in care este semnalata miscarea seismica in epicentru, pana cand efectele se resimt in orasul x. In acest timp, cu niste sisteme de detectie  si comunicare dedicate si automate se poate avertiza orasul x cu cateva secunde inainte de “ajungerea” cutremurului la el – din cauza intervalului de timp scurt, acest sistem nu este util pentru avertizarea populatiei. Din punct de vedere al functionarii, acest sistem este asemnator cu cel de avertizare anti-tsunami, cu mentiunea ca ultimul, din cauza vitezei de propagare a undelor  prin apa care este sensibil mai redusa de cea a undelor seismice prin sol, ofera un ragaz suficient pentru avertizarea si evacuarea populatiei.

* La data de 3 Februarie 1975, autoritatile chineze au evacuat cca. 1.000.000 de oameni din orasul Haicheng, in ziua urmatoare un cutremur de 7.3 Richter a lovit regiunea. Prin ordonarea evacuarii au fost salvate o multime de vieti. Se poate face o discutie despre argumentele stiintifice care au condus la decizia evacuarii, cert este ca metodele folosite pentru aceasta “predictie” nu s-au putut constitui intr-o metodologie coerenta si universal aplicabila ulterior. Anul urmator un cutremurul de 7.8 Richter din regiunea Tanghan nu a mai fost anticipat si a produs oficial 250.000 victime, bilantul neoficial fiind cca. 600.000.

2.Mitul fenomenelor meteorologice care preced cutremurul.

Cutremurele se petrec la adancimi mari (cutremurele din Vrancea au adancimi de ordinul zecilor de km). Variatia presiunii atmosferice, a temperaturii sau a umiditatii, fenomene care se petrec in atmosfera sau la suprafata, nu pot fi corelate cu fenomenele seismice care iau nastere la adancimi mari din cauza acumularii unor tensiuni intre placile tectonice.

3. Animalele care isi schimba comportamentul inainte de cutremur.

Sunt bine cunoscute povestile  cu  animale care  manifesta un comportament ciudat la putin timp inainte de producerea miscarii seismice. Cunoastem de asemenea, capacitatea anumitor animale de a simti lucruri pe care oamenii nu le pot percepe senzorial. Una dintre abilitatile multor animale este sa perceapa infrasunetele (sunete de joasa frecventa). Corelatia dintre infrasunete si cutremure, poate fi facuta in anumite situatii, unele cutremure fiind  precedate de o serie de mici cutremure imperceptibile care au o amprenta infrasonica, dar nu este o regula. Pe de alta parte, in astfel de situatii, oamenii au tendinta de a exagera prin gasirea de corelatii intre comportamentul animelelor si cutremurul care a urmat. De exemplu: un caine poate latra o noapte intreaga dintr-o gramada de motive, de foame, din motive teritoriale, de la prezenta in zona a unei catele in calduri, din cauza unui arici ascuns intr-o tufa din apropiere, etc.  –  daca dupa o astfel de noapte latrata vine si cutremurul inseamna ca patrupedul l-a anticipat? Dupa toate acestea nu pot sa zic decat ca fiecare este liber sa-si considere cainele, pisica sau papagalul “prezicator  de seism”, dar sa fim seriosi, cum ar fi sa comunici iminenta unui cutremur, explicand ca 15 cobai din 20, 3 caini din 5 si toti canarii din colivie au fost cam agitati in ultimele 2 ore.

4. Cutremurele mai mici si mai dese care “disipeaza o parte din tensiuni” si ne pun la adapost de un cutremur mare.

Teoria pare plauzibila, dar sa analizam un pic.  Sa presupunem ca in fiecare an se acumuleaza prin impingerea dintre doua placi tectonice o anumita energie. Scara Richter este logaritimca, de exemplu un cutremur de 6.5 grade elibereaza de 32 ori mai multa energie decat un cutremur de 5.5 grade. Asta inseamna ca avem nevoie de 32 de cutremure de 5.5 Richter sa echivalam un cutremur de 6.5 grade. Daca ne gandim sa facem echivalenta intre un devastator cutremur de 9 grade Richter si mai multe cutremure de 5 grade, vom anjunge la concluzia ca avem nevoie de vreo 1.000.0000 de cutremure! de magnitudine 5, pentru a disipa aceeasi energie ca la unul de magnitudine 9. Se vede din aceasta, ca ne imbatam cu apa rece contorizand cele 5-6 cutremure mai mari de 5 grade care au avut loc in ultimii 20 ani, crezand ca astfel suntem feriti de un seism serios de magnitudine peste 7.

Comments